on the verge of extinction... again

Din Finlanda, de prin zona cercului polar. Exista din 2004. Eu i-am descoperit aseara. Exact la fel cum am descoperit o multime de alte trupe in ultimii 6 ani: YouTube Suggestions.

Un pas mai la vest, pana in Suedia. Exista din 2002 si se pare ca au fost si pe la noi in 2008 in deschidere la Graveworm si Lord Belial. Bineinteles ca eu nu i-am vazut, pentru ca am aflat de existenta lor de-abia aseara.

20:42. Durere de cap. Dupa ceva amanari... inchis laptop. Echipat. Iesit din casa.

Imi sunt simpatici melcii. Imi pare rau daca vad melci striviti pe trotuar. Asa ca intotdeauna ii culeg din drum si ii pun in iarba. Azi a plouat. De obicei vad melci pe trotuar dupa ploaie. S-a intamplat si azi. L-am cules si l-am pus in iarba. In partea dreapta a trotuarului, pentru ca in partea stanga gardul era prea inalt, nu aveam cum sa ma aplec peste el si sa ajung cu mana pana jos sa pun melcul... si nu voiam sa-l arunc.

Si apoi am mers mai departe. Insa la mai putin de cinci metri dupa...

Cred ca e si un banc cu un individ care isi doreste sa castige la loto da' nu-si cumpara niciodata bilet. Nu-l tin minte, mi-a intrat pe o ureche si mi-a iesit pe alta.

Acum nici doua saptamani imi facea cu ochiul un concurs organizat pe un blog. Premiul fiind unul foarte tentant pentru mine, nu din cauza valorii (maxim 7 lei), ci din cauza faptului ca eu nu pot cumpara asa ceva din tara asta. Ma rog, singura versiune importata e una de acum doi ani si pe mine ma intereseaza doar cea scoasa in vara anului asta. Si nu, Romania nu exista pentru ei cand vine vorba de comenzi online.

Insa nu m-am bagat. Din cauza modalitatii de desfasurare a concursului: follow pe twitter si retweet toate ciripelile omului. Iar eu am o problema cu faptul ca omu' da de sase ori pe zi (am numarat!) link la unul si acelasi articol de pe blog. Pe limba mea, asta se cheama spam (o singura data e suficient, hai sa zicem ca de doua ori e acceptabil, de trei sau mai multe ori e de prost gust) si as fi chiar nesimtita daca le-as face eu asta celor care ma urmaresc. Asa ca nu!

Am trecut pe la Politehnica. Pentru a doua oara in ultimele patru zile. Si mi-am dat seama ca nu exista nici un alt loc asa familiar in orasul asta. Si apoi am luat-o spre Grozavesti. Pentru prima data singura pe Economu Cezarescu... de la inceputul lui octombrie 2007, cand s-au luat dobitocii aia de mine la Grozavesti. Ironic, cu aceeasi haina de blugi...

[Pentru ca a iesit o chestie foarte lunga...]

• Inainte de concert
  • Setlistul concertelor precedente
  • Eu si Scorpions
  • Semne de intrebare
• Ziua de joi
  • Zone Arena
  • Accesul
  • Controlul
  • Golden Circle
• Trupele din deschidere
  • Christian Becker & Avenue
  • Trooper
• Scorpions

Am purtat tricoul cu Jerry si am avut parul prins in codite impletite.

Am fost prima persoana care a ajuns acolo pentru concert.

Am stat bineinteles la gard, foarte aproape de centru. Hmmm, cam la un metru- un metru si ceva?

A fost... peste asteptari. Concertul pe care mi-l doream cel mai tare anul asta. Si da, ca si acum un an la Aerosmith, m-am dus temandu-ma ca voi fi dezamagita. N-a fost cazul atunci, n-a fost cazul acum. Omul e intr-o forma la care nu m-as fi asteptat luandu-ma dupa inregistrarile pe care le-am vazut in ultimii ani. E mult mai vioi (nici nu m-am uitat la pozele facute, da' daca mi-au iesit zece nemiscate... e bine) si suna mult mai bine.

Da, am si prins cate ceva. Pana de la Iris (aia neagra cu Jack Daniels). Bancnota cu poza lui Alice, stropita cu "sange" cand a fost ghilotinat in fata noastra (si petele de pe tricou sunt tot de "sange"). Balon spart de Alice cu sabia. Confetti, panglica in cap, decolteu... Pana galben-verzuie de la Damon Johnson (chitaristu' cu tricou' pe care scria "BITCH"). Folosita! Si, la fel ca si acum o saptamana, am mai prins o pana pe care am scapat-o din mana. Tot de la el, dar alba.

Shower! But first... I'll wash my face!

Da, o sa apara si articolele lungi despre concerte... Am ajuns la jumatate cu cel despre concertul de saptamana trecuta.

... when your world comes falling down...

Stampede. Am aflat de existenta lor de-abia anul asta, cu ocazia aparitiei celui mai recent (si in acelasi timp primul dupa o pauza de 26 de ani) album. Album care imi place in draci.

Azi imi tot revine in minte piesa asta. Shame On You.

Nu sunt. Si n-am fost niciodata. Absolut nimic din ce mi-as fi dorit sa fiu. Din ce si-ar dori/ si-ar fi dorit altii sa fiu. Si trebuie sa trag tare ca sa par macar ca as fi. E nevoie de timp. De efort. Si tot nu e natural, nu e "the real thing". Dar e ceva. Mai mult decat nimic. Pentru ca altfel... totul e nimic si atat.

Si cred ca tocmai am reusit (pentru prima data dupa mai bine de trei ani de cand aberez pe net) sa gasesc un titlu potrivit pentru o postare de blog. Al dracului de potrivit chiar.

Am fost la concertul Scorpions. Pentru cine (draci carliontati, scrisesem initial 5) nu stie, Scorpions sunt o trupa cu cinci membri. Pe langa aia trei nemti care exista cu trupa dinainte sa ma nasc eu si tobaru' care li s-a alaturat pe vremea cand brontozaurelu' era inca un copil spalat pe creier, crescut intr-o casa in care nu se asculta nici un fel de muzica, o casa in care ceva in genul You and I era catalogat drept "muzica zapacita", plus trecut prin niste ore la scoala in care muzica rock era prezentata drept satanista, sursa tuturor relelor, bla, bla (culmea, prima trupa prezentata era Queen... don't even ask)... asaaa... deci, reluand, pe langa astia patru binecunoscuti, in trupa mai exista de vreo sapte ani un polonez al carui nume inca nu stiu cum se pronunta. Cred ca stiu sa-l scriu, dar cu 'l' si 'a' normal, ca altfel nu stiu de unde sa iau caracterele alea... excluzand copy-paste de pe un alt site. Asa, si? De ce simt nevoia sa-l mentionez? Pai...